Psihologul care a identificat 3 stiluri de viață ce cresc fericirea și mențin bucuria.

Unii oameni aleargă după fericire ca după o linie de sosire.

Alții își construiesc obiceiuri de zi cu zi care fac viața mai ușoară, mai caldă și mai plină de sens.

Psihologii susțin acum că fericirea de durată are mai puțin de-a face cu norocul sau banii și mult mai mult cu felul în care ne organizăm viața din interior spre exterior.

Cele trei stiluri de viață din spatele fericirii de durată

Psihologul american Martin Seligman, unul dintre fondatorii psihologiei pozitive, sugerează că fericirea nu vine dintr-o singură sursă. Ea crește din trei moduri diferite, dar complementare, de a trăi: o viață plăcută, o viață implicată și o viață cu sens.

Aceste trei stiluri de viață acționează ca niște piloni separați: fragili atunci când sunt izolați, surprinzător de stabili când sunt combinați zi de zi.

Această abordare se îndepărtează de ideea că un salariu mai mare, o sănătate perfectă sau casa visurilor îți vor rezolva automat totul. Decenii de cercetări, inclusiv studiul de lungă durată Harvard Study of Adult Development, indică o altă direcție: satisfacția crește când oamenii construiesc relații puternice, își folosesc des punctele forte și se simt parte din ceva mai mare decât ei înșiși.

Viața plăcută: proiectarea unor zile care se simt bine

Primul stil, viața plăcută, se concentrează pe emoții pozitive. Bucuria, amuzamentul, confortul, recunoștința și micile plăceri zilnice trec în prim-plan. În loc să aștepte vârfuri rare de fericire, acest stil de viață încearcă să înmulțească momentele modeste și frecvente de plăcere.

Din punct de vedere psihologic, asta înseamnă antrenarea atenției. Oamenii care cultivă o viață plăcută privesc mai atent la ceea ce funcționează deja: o cafea bună, o glumă prostească, un drum liniștit, soarele pe față sau un telefon scurt cu un prieten. Nu neagă problemele; pur și simplu nu mai lasă problemele să monopolizeze spațiul mental.

Scopul nu este euforia constantă, ci o paletă emoțională mai bogată, în care sentimentele pozitive apar mai des și durează puțin mai mult.

Modalități practice de a construi o viață plăcută

Cercetările despre emoțiile pozitive sugerează câteva pârghii simple:

• Planifică în fiecare zi o sursă mică de bucurie: muzică, o plimbare, o gustare preferată, un hobby scurt.
• Exersează „savurarea”: oprește-te 30 de secunde când se întâmplă ceva frumos și observă detaliile.
• Limitează scroll-ul fără gând seara și înlocuiește o parte din el cu ceva cu adevărat relaxant.
• Ține o notă scurtă de recunoștință: trei lucruri specifice care au mers bine, scrise de câteva ori pe săptămână.

Aceste practici par minore, chiar banale. Totuși, repetarea unor mici creșteri ale emoțiilor pozitive îi poate face pe oameni mai rezilienți, mai creativi și mai puțin predispuși la ruminație. Viața plăcută singură nu va rezolva problemele profunde, dar „îndulcește” zilele dificile și creează spațiu pentru ca celelalte două stiluri de viață să crească.

Viața implicată: când dispare timpul

Al doilea stil de viață, viața implicată, se centrează pe „flow” (starea de flux). Această stare psihologică apare când o persoană este complet absorbită de o activitate care se potrivește cu abilitățile sale și cere atenție totală. Timpul pare să se estompeze. Nu mai rămâne loc pentru autocritică sau plictiseală, pentru că sarcina cere tot ce ai.

Flow apare adesea în sport, muncă creativă, programare, grădinărit, chiar și în birocrație atunci când provocarea se potrivește „la fix”. Oamenii raportează că termină activitatea mai energizați, nu epuizați, chiar dacă a cerut un efort intens.

Fericirea aici se ascunde în concentrare: vine din faptul că te pierzi în ceea ce faci, nu din faptul că te privești făcând acel lucru.

Cum să-ți observi și să-ți folosești punctele forte

Viața implicată depinde de a-ți cunoaște punctele forte și de a le folosi frecvent. Mulți oameni se simt blocați pentru că rutina zilnică abia atinge ceea ce fac ei cel mai bine. Un început simplu: uită-te la ultimele două săptămâni și notează trei momente în care te-ai simțit cu adevărat absorbit.

Întreabă-te:

• Ce făceam exact?
• Ce abilități am folosit? Gândire logică, empatie, organizare, creativitate, capacitate fizică?
• Cum aș putea aduce puțin mai mult din asta în săptămâna mea obișnuită?

Pentru unii, poate însemna să negocieze mai multă muncă analitică și mai puține ședințe. Pentru alții, ar putea fi înscrierea într-un cor, voluntariat într-un program de mentorat sau un curs săptămânal. Cheia stă în regularitate. Weekendurile intense ocazionale fac mai puțin pentru starea de bine decât perioadele mai scurte, frecvente, de implicare, țesute în viața de zi cu zi.

Viața cu sens: să slujești ceva dincolo de tine

Al treilea stil de viață, viața cu sens, mută accentul de la plăcere și performanță la contribuție. Aici, fericirea crește din sentimentul că faci parte dintr-o poveste care continuă după tine și din alinierea acțiunilor tale cu valorile tale cele mai profunde.

Asta nu cere neapărat gesturi dramatice sau recunoaștere publică. Mulți oameni ating sensul în tăcere: îngrijind un părinte vârstnic, crescând copii, investind timp în proiecte comunitare sau împărtășind cu alții o experiență câștigată cu greu.

Sensul tinde să apară atunci când valorile tale, punctele tale forte și nevoile din jurul tău se intersectează într-o acțiune concretă.

Modalități cotidiene de a crea mai mult sens

Psihologii descriu câteva rute către o viață mai plină de sens:

• Clarifică valorile de bază: bunătate, echitate, creativitate, creștere, loialitate, curiozitate, credință, responsabilitate și altele.
• Alege un domeniu (muncă, familie, comunitate) în care vrei ca acțiunile tale să reflecte mai clar aceste valori.
• Stabilește un angajament mic, repetitiv: meditații pentru un adolescent, alăturarea la un grup de cartier, ajutorarea colegilor să învețe o abilitate.
• Spune-ți altfel povestea vieții: observă cum dificultățile din trecut au format abilități care acum îi ajută pe alții.

Sensul nu anulează durerea. Oamenii pot trăi vieți pline de sens în timp ce se confruntă cu boală, pierdere sau incertitudine. Totuși, cercetările sugerează că un sentiment de scop schimbă modul în care interpretează greutățile și adesea le întărește capacitatea de a merge mai departe.

Cum lucrează împreună cele trei stiluri de viață

Modelul lui Seligman sugerează că cea mai stabilă formă de bunăstare apare când aceste trei dimensiuni se suprapun, în loc să concureze. O viață plină doar de plăceri poate părea goală. O viață concentrată exclusiv pe realizări poate aluneca spre epuizare. O viață centrată pe sacrificiu fără bucurie riscă resentiment.

Stil de viață	Focus principal	Surse tipice de fericire
Viața plăcută	Emoții pozitive	Confort, umor, mici bucurii zilnice, experiențe estetice
Viața implicată	Folosirea punctelor forte	Flow la muncă, hobby-uri, sport, proiecte creative
Viața cu sens	Scop și contribuție	A-i ajuta pe alții, apartenență, decizii ghidate de valori

Cineva care îngrijește intenționat toate cele trei arii tinde să construiască o bază mai largă: plăceri care luminează ziua, implicare care structurează timpul și sens care ține totul laolaltă când se schimbă circumstanțele.

De la teorie la practică: metoda PERMA

Seligman și-a rezumat cercetările și într-un cadru numit PERMA, un instrument folosit în multe ședințe de terapie și programe de coaching. Se bazează pe cele trei stiluri de viață, dar adaugă detalii suplimentare.

• P – Emoții pozitive (Positive emotion): bucurie, recunoștință, liniște și amuzament, cultivate prin obiceiuri mici, zilnice.
• E – Implicare (Engagement): momente de flow în care punctele forte sunt folosite pe deplin.
• R – Relații (Relationships): conexiuni calde, de încredere, cu familie, prieteni, parteneri și colegi.
• M – Sens (Meaning): un sentiment de scop care leagă viața personală de ceva mai mare.
• A – Realizare (Accomplishment): obiective, progres și sentimentul că înaintezi în domenii care contează pentru tine.

PERMA le oferă oamenilor o listă de verificare practică. Când starea scade, în loc să întrebe „Ce e în neregulă cu mine?”, pot întreba care literă arată cel mai slab chiar acum și pot face un pas mic, țintit.

De ce relațiile rămân în continuare în centrul tuturor

Studiile la scară largă, inclusiv proiectul Harvard de 85 de ani, arată în mod repetat că relațiile apropiate joacă un rol central în bunăstare. Ele influențează sănătatea fizică, sănătatea mintală și chiar speranța de viață. Cele trei stiluri de viață de mai sus se împletesc adesea prin conexiune: împărtășirea unui moment plăcut cu un prieten, intrarea în flow într-un proiect de echipă sau găsirea sensului prin a ajuta un vecin.

Oamenii care investesc în aceste legături o fac de obicei prin acțiuni concrete, nu prin declarații grandioase: verificări regulate, conversații oneste, umor în momente dificile și mici acte de fiabilitate. Psihologia pozitivă nu înlocuiește acea țesătură socială de bază; îi ajută pe oameni să o întărească.

Mai departe: testarea propriului echilibru

Un exercițiu simplu de weekend poate arăta unde te afli. Desenează pe o pagină trei bare orizontale: „plăcut”, „implicat”, „cu sens”. Pentru fiecare, umbrește de la 0 la 10 în funcție de ultima lună din viața ta. Apoi, sub fiecare bară, scrie o schimbare minusculă care ar putea crește scorul cu doar un punct, nu mai mult.

Exemple: adăugarea unei plimbări de 10 minute seara pentru plăcere, rezervarea unei ore neîntrerupte pe săptămână pentru un proiect personal care creează flow sau trimiterea unui mesaj săptămânal ca să susții pe cineva important pentru tine. Aceste mișcări mici fac adesea mai mult decât rezoluțiile ambițioase, de scurtă durată.

O altă abordare implică experimentarea cu activități noi timp de câte două săptămâni: un club sportiv local pentru implicare, un schimb la o linie de asistență a unei organizații caritabile pentru sens sau o seară de gătit cu prietenii pentru plăcere și relații la un loc. Testarea, în locul supraanalizării, te ajută să simți ce combinații îți ridică cu adevărat starea și care te lasă indiferent.